Pages

26 septembrie 2010

Idei


Stiu, stiu, am net de o saptamana si nu am dat niciun insemn pe aici. Am aruncat ochii doar pe altele :) si m-am stresat cu bagajele, cutiile, gaurile pentru rafturi si inceperea serviciului din 1 octombrie...Pumni stransi, talpi stranse si "bon courage" cum mi-au zis colegii, fie ei francezi sau nu...de ce oare?...o fi asa de rau?!
Am intrat aici doar ca sa postez o chestie faina - un blog din Norvegia pe care l-am descoperit si unde am gasit niste idei foarte interesante si colorate despre casa si design-ul de produs in general. Se pare ca genul Ikea este stilul lor de viata si cum mie imi place muuuult Ikea, ar trebui sa ma mut la ei ca sa fie mai simplu totul:))

4 comentarii:

corina spunea...

Magdala cred ca majoritatea suntem stresati de timp si parca nu ne mai ajunge.Multumim pentru recomandare.
Iti doresc toate cele bune in inceperea serviciului.In continuare o Duminica placuta sa ai in mijlocul familiei tale!

magdala spunea...

Multumesc Corina pentru urari. Chiar am un sentiment ciudat in legatura cu inceperea serviciului - pentru ca practic ma intorc la un loc nou (toate s-au schimbat - sediul, colegii, seful, departamentele,...). PLus ca inca nu am reusit sa organizam totul in noua chirie si uite asa...trece vremea. Noroc cu piticotul meu care face nebunele la greu si care pastreaza o atmosfera de voiosie in casa :))

Mari spunea...

Iti doresc sa incepi munca intr-un cadru linistit, fara stres si probleme!Imi pare rau ca a trecut vara si nu prea am apucat sa ne vedem mai mult in parc, si acum ca incepi serviciul presupun ca ne vom vedea si mai rar...sau cine stie....Sper sa mai ai timp sa scrii si aici!Va imbratisam!Mari si Mariuca

magdala spunea...

Multumesc mult Mari pentru urari, dar nu va fi deloc asa, din pacate... Voi incerca sa nu ma stresez prea mult, ca sa nu ajung foc si para acasa, ca m-asteapta Simeon (care ma va lua pe sus, hai afara, hai sa povestim) si ar fi pacat sa ma vada mereu suparata, ca obosita cu siguranta voi fi in permanenta:d
Si mie imi pare rau ca nu prea am reusit sa ma vad cu nimeni prin parc, cu toate mutarile noastre, cu plecarile si uite-asa a trecut vara. Dar poate ne mai vizitam si noi, cand va veni frigul, cand nu vor mai putea astia mici sa stea prea mult in parc.
Iar de timp..:)Depinde de ce voi gasi pe la birou.

Va pupam si noi cu drag!