Am descoperit ca prietenele noastre Mari si Mariuca si-au facut Blog - Winniiiiie!:))) De-acum vom afla mai multe si mai multe despre Mariuca, pentru ca mami ei scrie foarte frumos si atractiv.
Deoarece a scris un articol in care multumea mamicilor si piticilor din viata lor, am realizat ca pe buna dreptate, prietenii la multumiri se cunosc - la ei te gandesti cand ai vreo bucurie sau vreo tristete, pe ei ii suni sau ii "comentezi" pe bloguri cand ai ceva bazdaganii de elucidat, ceva hainute sau jucarii de cumparat, ceva locuri de joaca de testat, filme sau melodii de ascultat si variante de papica noua de incercat. Si lor le multumesti la final ca iti sunt aproape.
p.s. Simeon a fost tare suparat si deloc in apele lui cand am fost in vizita la Mariuca, vineri seara, era asa stingher si bombanos, pentru ca a plecat tati ( plecase la serviciu si se despartise de noi cu 5 minute inainte sa ajungem la Mariuca; sincer cred ca a ramas cu un sentiment de instrainare de cand a existat pauza lunga de despartire de tati si acum, chiar daca pleaca sa arunce gunoiul si ii spun ca se intoarce repede, repede sau ii spun ca vine in 3 minute, se uita asa la mine dubios: "repede, repede, 3 minute astea ale tale inseamna putin sau mult?!"), incat nu prea isi gasea locul prin apartament sau printre jucarii. Abia cand am ajuns acasa, dupa vreo 10 minute chiar, a inceput sa strige prin casa "opiiii", "opiii", "oooopiii", "Maucaa", "Ebi" si a tot tinut-o asa, incat i-am promis ca vom incerca sa programam o sesiune de intalnire inaintea de mini-petrecerea pe care doresc sa i-o organizez la sfarsitul lunii (dar asta este subiectul unei alte postari:).
2 comentarii:
Pentru mine, sa va intalnesc in parc si sa vorbesc cu voi a fost de maaare ajutor!Asa ca am vrut sa stiti asta:P
Mi se rupe inima cand citesc de reactiile lui Simeon, pentru ca in mare parte o recunosc si pe Mariuca. Citeam unde zilele trecute ca cei mici nu cunosc notiunea de viitor, pentru ei nu exista maine sau peste 2minute!ei percep totul pe loc si atat.Succes sa treaca cat mai repede peste temerea asta cu plecatul lui tati!pupici
am citit si eu ca ei nu percep timpul ca noi, pentru ei este ACUM si atat, doar despre EL este vorba si atat. Pana se va dezvolta simtul acesta al viitorului, tinem si noi pumnii stransi.
Trimiteți un comentariu