Si uite ca au mai trecut inca doua zile de liber de la munca – (se pare ca aceasta activitate indobitocitoare, zilnica si in cardasie pentru profitul multinationalei a inceput sa-si puna amprenta vizibil pe mintea si pe starea mea, incat ma raportez la ea mai tot timpul…) care au trecut ca vantul din week-end si ca gandul de vacanta:) Sambata dimineata, am reusit sa mergem si noi la teatru, pentru prima data - este vorba de piesa de teatru special aranjat pentru copii mici de la Clubul Taranului de la MTR, din fecare sambata dimineata. Este un eveniment deja bifat "in town" si pe care aproape toti parintii il cunosc. Am fost la "Elefantelul curios", adaptare dupa Rudyard Kipling - mare agitatie inca de la inceput (tks to M am reusit sa luam si bilete, chipurile in fata, la scaunele rezervate, pentru ca mamica Andreei a fost cam racita si nu a mai reusit sa ajunga). Bon zic, deci am avut un pic de noroc, zic eu ca am nimerit sa intreb persoana potrivita in momentul potrivit. Revin deci, am intrat, agitatie, alergatura, muulti parinti si muulti copii, un du-te vino de colo colo in camaruta micuta rau si metamorfozata pentru un col de teatru ad-hoc. Ne asezam pe scaun - l-am tinut totusi pe Simeon in brate, chiar daca am platit pentru doi, ca sa vada mai bine pe scena. Apare papagalul Colo-Colo care ne introduce chipurile pe taramuri de poveste - reamintesc mereu, inclusiv in mintea-mi intortocheata, ca scena este pentru pitici mici mici care nu au repere multe si bune pentru culoare, papusi si actorie. Apare si elefantelul curios care ii intreaba pe toti cu care se intalneste - o "hipopotam-a" casnica, un strut care sufera de reumatism, un sarpe somnoros si o maimuta pofticioasa - diverse amanunte pe care el nu le intelege. Fiecare, dar fiecare ii raspunde intr-un final cu o palma / picior/ cratita sau coada peste ochi. Hopa! asta nu e bine, imi zic - oi fi eu prea exigenta, dar totusi este vorba despre un teatru pentru cei mici, repet iarasi!!! Dupa ce calatoreste prin jungal, il intalneste intr-un final pe crocodilul de Nil, care vrea sa il manance, dar reuseste doar sa ii lungeasca nasul - asta chiar e dragutz:)), nas care ii este foarte util si cu ajutorul caruia reuseste sa-i ajute pe toti pe care i-am mentionat mai sus. Si cantecele adunate pe ici pe colo, cu cate un dans, cu niste intrebari prearete pentru auditorium-ul care statea tintuit pe scaun (wow!), cu cate un ras super strident al unei mame care a deranjat tot spectacolul. La final, toti copiii au putut primi cate un pupic direct de la elefantel si sa imbratiseze papusile participante. Simeon era cam deranjat de multimea prea multime si agitata care a navalit pe scena ingusta, dar totusi si-a bagat mana in gura crocodilului si l-a mangaiat pe Dumbo (am uitat sa mentionez ca in timpul scenetei, S tot soptea Dumbo, iar cand a aparut sarpele, a inceput: Kaa, Babuu, Momi).
Una peste alta a fost dragutz, dar ma asteptam la ceva mai putin violent!
Iar seara, ee, seara am pictat!!! For "za first time". Cu acuarele clasice, cu paharul de apa langa noi, cu pensule, voie buna, pofta de nunate si multa curiozitatate. (revin cu poze) Scandal a iesit cand a trebuit totusi sa finalizam activitatea pentru ca era aproape 9 si nu mancase inca....
Duminica ne-am limitat doar la o vizita la unchii mei din Voluntari - pe care Simeon nu i-a vazut decat o data, anul trecut prin vara. S-a reimprietenit rapid cu Paula si Gigi, mai ales ca facusera popcorn - hurei!!! Si-a luat ditamai castronul din bucatarie, s-a asezat pe canapeaua din camera, si-a pus catronul intre picioare si a inceput sa rontaie in continuu aproape o ora:)) In conditiile in care mancase inainte sa ajungem acolo, ficatel cu garnitura de cartofi si broccoli (yummi). Mirosul de floricele si rontaiala tuturor l-au imbiat rapid si pe el la mancaceala. Si la joaca cu magnetii de pe frigider. A primit si un dar de la verisoara lui mami - un mutzunachi mare si galben care canta si o cana super simpatica, cu o vacuta pe o latura - pe care a reusit sa o sparga de prima data cand a ajuns acasa.
In rest, tusea mea s-a rarit simtitor datorita siropului de muguri de pin cu propolis, pe care mi l-a recomandat o cunostinta, bunica este super iubita si indragita de nepotel, tati incearca sa tina pasul cu iuresul prezent.
Sfarsit de week-end: luni, adica azi, s-a trezit la 6! Cel care se trezeste devreme, cica departe ajunge - eu doar la serviciu, el doar in parc:))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu